Mici fragmente de neant.

Zilele trecute mă gândeam să renunţ la blog, din simplă plictiseală. Mă plictisisem să mă plâng, să mă iau de idioţi, să scriu şi să spun altceva decât ce exprim în jurnal (din cauza gratuităţii acţiunii). Între timp, s-a redeschis forumul FJSC şi am avut ocazia de a corecta primul text al unui candidat cu pretenţii de intrare la una din cele mai competitive facultăţi din ţară, ca raport candidaţi-locuri. Evident, mi-am adus aminte cât de mult mă relaxează datul de pământ cu lumea inocentă, aşa că mi-au pierit şi gândurile de a renunţa la blog (nu, nu aveam de gând să mă lamentez ca un idiot, era o introducere). Tot trebuie să am un loc în care să refulez. Astăzi, sub formă de pastile.

1. Partenerul meu de laborator de la MGC1 (Molecules, Genes and Cells 1) este un chinez incompetent.

Primul experiment: separarea şi măsurarea activităţii unei proteine. Instrucţiunile spun clar: „Atenţie la pipetarea soluţiilor-tampon în filtrul de DEAE-C, fiindcă nu trebuie tulburată coloana pentru a evita influenţarea concentraţiei.” Ocupat cu altceva, îi ofer chinezului pipeta pentru a turna. Cu o forţă herculeană şi o hotărâre bovină, apasă butonul şi trimite un jet aproape supersonic către coloana de DEAE-C. Soluţia devine la fel de limpede ca laptele. Încep să-l înjur într-o română perfectă, pe care nimeni în afară de mine nu o mai pricepea. În timp ce făceam aluzii sexuale la rudele decedate ale individei care avusese ghinionul să-l scuipe pe unde nu trebuia, vine o supraveghetoare. Mă calmează. Chinezul are privirea tăcută şi goală. Refac montajul şi îi dau manualul, măcar să-mi citească dacă tot nu mai am de gând să-l las să pună mâna pe ceva. Începe să-mi înşire paşii. La un moment dat, observ o lipsă evidentă a logicii din instrucţiuni. Iau manualul. Citea prost. Îi ofer calificativul de idiot de companie şi-l pun să-mi spele aparatura. Decid să fac singur experimentele de azi înainte.

Al doilea experiment: măsurarea activităţii unor culturi de Escherichia coli crescute în diverse medii organice. Îi permit idiotului de companie să-mi ţină eprubetele în timp ce torn în ele. După ce termin de pus culturile noi la incubat, îi dau de lucru cu nişte grafice pe care trebuia să le facă fiecare. Nu pricepe o iotă din ce scrie acolo. „What is semi-logarithmic graph?” „It’s a graph that only has a logarithm on one of its scales rather than on both.” „Oh.” Mă priveşte sec, aşteptând lămuriri suplimentare. Nu i le dau. Se duce la un supraveghetor şi îl ia la o rafală zdravănă de întrebări imbecile. Eu încep să colectez probe din mediile iniţiale şi să le măsor turbiditatea. El întreabă. Eu golesc cuvetele în care măsurasem turbiditatea în recipientul pentru deşeuri biologice şi le spăl. El întreabă. Eu mă holbez o vreme la incubator. El întreabă. Hârtia de grafic e goală. Eu încep să fac graficele pe hârtiile mele. El întreabă. Ochii supraveghetorului răcnesc după milă. Eu îi zâmbesc. Chinezul întreabă. Eu încep să mă plimb prin laborator şi să reconfigurez spectrometrele pe care trebuia să le reconfigureze supraveghetorul. Chinezul desenează un punct pe grafic. Apoi întreabă. Supraveghetorul mă imploră din priviri să-l ucid oferindu-i un gât bun de bacterii. Eu încep să recuperez culturile de la incubaţie. Chinezul întreabă. Până la urmă, observă că eu făcusem deja graficele şi începe să le copieze. Supraveghetorul, care între timp reuşise să-şi confecţioneze un mic Luger din două pipete, un cronometru şi un capac de pix, renunţă la planurile de suicid şi o zbugheşte aiurea precum o găină cu capul tăiat. În timp ce chinezul se chinuie să priceapă graficele, eu termin experimentul.

2. Workshop la MGC. Concurs la aminoacizi. Fac parte din echipa Europe 2. Concursul constă în întrebări cu cinci variante de răspuns, din care fiecare echipă alege una prin intermediul clicker-elor. Rezultatele sunt apoi afişate pe tablă, electronic. După 15 întrebări, avem primul loc, cu un zdrobitor 100%. Urmaţi de Northern England 1 (cred), cu un punct în minus. În calitate de căpitan al echipei, luasem de două ori decizia de a vota împotriva hotărârii comune, pe fondul experienţei personale cu proştii. Întrebarea 16, de două puncte, cere amintirea unui aminoacid care nu fusese prezent în celelalte întrebări. Confund acidul glutamic cu glutamina la abrevieri. Echipa oricum e plină de imbecili, deci zice ca mine. Pierdem două puncte, Northern England 1 trece în faţă. Pierdem la un punct diferenţă, respectiv cinci procente (la ultima întrebare au răspuns corect ambele echipe). Pe fondul propriei incompetenţe, sufăr prima înfrângere din facultate. Idiot.

3. FGD (Facilitated/F**king Group Discussion) la MB1 (Medical Biology 1). Eu citisem articolele fugar, în dimineaţa de dinaintea FGD-ului. Eram semidoct în ceea ce privea subiectul. Ajung acolo, ceilalţi citiseră „de două-trei ori” tema. Erau tămâie. Am discutat cu un idiot şi patru proaste timp de o oră fără a avea prea mult habar despre subiect, dar am spus cele mai relevante lucruri, fiindcă ei nu erau în stare să articuleze o poziţie clară. Raportul va arăta jalnic. Mea culpa.

4. Tutoriale la Logică. Tutorele este un incapabil.

Tutorialul 1: Vine în clasă. Cu un accent de William Wallace, începe să ne explice cum şi-a stricat laptopul şi va fi nevoit să citească rezolvarea temei de pe celular. Ok. Începe. Spune o tâmpenie. Îl atenţionez. Mai spune o tâmpenie. Îl atenţionez iar. Mai spune vreo trei. Îl atenţionez de fiecare dată. În cele din urmă, îmi las capul să cadă pe bancă şi nu-l mai bag în seamă. După fiecare exerciţiu, aşteaptă câteva secunde cu privirea spre mine (era aşezat chiar lângă mine, iar eu mă uitam spre el) ca să se lămurească dacă am ceva de comentat sau nu. Îl ignor cu nesimţire.

Tutorialul 2: Temă notată. Vine în clasă. Începe să abereze. Ne uităm cu toţii prostiţi la el. Apoi unii la ceilalţi. Până la urmă, un francez îl întreabă: „What are you talking about?” Tutorele: „Parsing trees, of course.” F: „Those aren’t parsing trees…” T: „What do you mean?” Eu: „He means you’re talking about tableaux.” T: „Oh, haven’t you done these yet?” F: „Well, they were covered, but they weren’t in this week’s tutorial…” T: „Shit. I read the wrong notes. Yeah, sorry, looks like there’s not much to talk about this week then…”. În jumătatea de ceas rămasă ne uităm ca papagalii unii la ceilalţi. Apoi plecăm. Productiv.

5. Tutoriale la MRV (Morality, Rationality and Value). Tutora este o tâmpită care vorbeşte continuu şi are în mod evident probleme psihice pe fondul unei copilării nefericite în care a fost forţată de către părinţi să fie perfectă, sociabilă şi mereu fata gata să sară în ajutorul tuturor. Nervozitatea i se manifestă nu doar în exprimare şi limbaj (voce tremurândă, jenă şi multe scuze atunci când greşeşte, râs nervos frecvent), ci şi în tremurul discret al mâinilor şi în gesturi (duce mâinile la tâmple când greşeşte, încordează buzele şi îşi descoperă dinţii maxilarului superior, strâmbă discret din nas, formând patru cute ascendente simetrice în apropierea rădăcinii piramidei, pupilele i se dilată reducând vizibil suprafaţa superbului iris albastru marin, curat). Zâmbeşte continuu, chiar şi când e atacată sau cineva nu-şi face temele. Nu se poate îndura să sancţioneze verbal studenţii. Mă enervez în prima săptămână, când spune că apa este HO2. Încerc să o atenţionez, vorbeşte prea repede şi nervos, bâţâie dintr-un picior în timp ce explică, renunţ şi râd. În a doua săptămână, la finalul tutorialului, îmi spune că şi-a dat seama de ce râdeam şi ştie că apa este H2O. Îi spun un „ok” sec. E o perfecţionistă enervantă care va ceda la primul impuls sentimental mai puternic. Păcat, totuşi, de ochii ei.

6. Curs de BC1B (Biological Chemistry). Profesorul explică cum se dispersează sarcinile parţiale într-o moleculă. Dă un exerciţiu de marcare a sarcinilor la tablă. După două minute, arată rezolvările, doar parţial corecte. Ridic mâna. Îl întreb de ce nu pune sarcini şi pe atomii adiacenţi celor cu sarcini parţiale puternice evidente (orice bou ştie că o sarcină parţială e destul de puternică pe primii cinci Ångströmi când ai atomi foarte electronegativi în legătură). Spune că efectul există, dar nu face parte din materia actuală de curs, ci va fi predat mai târziu în semestru. Îl întreb de ce. Răspunde că nu vrea să aglomereze studenţii. Îl întreb dacă nu cumva i se pare mai ineficient să ne înveţe un concept pe care apoi să-l contrazică decât să ne predea direct conceptul mai avansat. Rămâne blocat câteva secunde, apoi spune că aşa şi-a structurat materia acum. Îi spun că este incompetent, în cazul ăsta. Mă aşez. Îmi mulţumeşte pentru opinie şi continuă cursul.

7. Tutorial la BC1B. Clădirea Michael Swann, etajul al şaptelea. Întârzii 15 minute. Mă duc să semnez foaia de prezenţă. Tutorele, profesor (nici măcar student PhD, profesor de-a dreptul) scrisese „Tutorial 1, M. Swan, 715). Corectez cu pix negru peste scrisul lui roşu şi mă duc în bancă bolborosind. Nu pricepe. Tac.

M-am plictisit. Mai am materiale, unele chiar mai interesante decât astea pentru distracţia maselor, dar acestea m-au agasat cel mai mult în ultima vreme. Poate o să mai trântesc şi altele.

~ de tralala01 pe Ianuarie 29, 2010.

4 Răspunsuri to “Mici fragmente de neant.”

  1. Ce bine că nu îți mai închizi blogul!
    Ce bine îmi pare că s-a redeschis forumul! Radiez de fericire!

  2. Eu sunt de părere, pepushe, că nu ar trebui să eziţi să-l închizi data viitoare când ţi-o veni. Ai putea evita situaţiile de genul celei în care sunt eu acum, de exemplu😀

  3. Acum că citesc mai bine observ în detaliu ce i-ai făcut lui Made in China. Terente, tată. Așa te iubesc eu pe tine😀 :*

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

 
%d blogeri au apreciat asta: